3 intrări
11 definiții

Explicative DEX

rătui vt [At: NECULCE, L. 73 / Pzi: ~esc / E: pn ratowai, ucr ратувати] (Înv) 1 A salva pe cineva. 2 A apăra (24).

rățui1 vt [At: PAMFILE, II, 88 / Pzi: ~esc / E: rață + -ui] (Reg) A scobi nuca cu briceagul, cu cosorul etc. pentru a-i scoate miezul Si: (reg) a răți.

râtui1 vti [At: DENSUSIANU, Ț. H. 262 / Pzi: ~esc, 3 râtuie / E: rât1] 1-2 (Reg; d. porci) A râma (5-6). 3-4 (Reg) A împinge cu râtul. 5-6 (Reg; fig) A-și bate joc de cineva.

râtui2 vt [At: ALRM SN I h 20/346 / Pzi: ~esc / E: rât2] (Reg) A desțeleni (1).

rătuĭésc v. tr. (pol. ratowač). Mold. L. V. Salvez.

Etimologice

rătui (-esc, -it), vb. – (Mold.) A salva. Pol. ratować (Tiktin). Sec. XVII, înv.

Sinonime

RĂTUI vb. v. salva, scăpa.

RÂTUI vb. v. râma.

rătui vb. v. SALVA. SCĂPA.

rîtui vb. v. RÎMA.

Arhaisme și regionalisme

râtui, râtuiesc, vb. IV (reg.) 1. a râma (porcul). 2. a-și bate joc, a lua peste picior.

Intrare: rătui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rătui
  • rătuire
  • rătuit
  • rătuitu‑
  • rătuind
  • rătuindu‑
singular plural
  • rătuiește
  • rătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rătuiesc
(să)
  • rătuiesc
  • rătuiam
  • rătuii
  • rătuisem
a II-a (tu)
  • rătuiești
(să)
  • rătuiești
  • rătuiai
  • rătuiși
  • rătuiseși
a III-a (el, ea)
  • rătuiește
(să)
  • rătuiască
  • rătuia
  • rătui
  • rătuise
plural I (noi)
  • rătuim
(să)
  • rătuim
  • rătuiam
  • rătuirăm
  • rătuiserăm
  • rătuisem
a II-a (voi)
  • rătuiți
(să)
  • rătuiți
  • rătuiați
  • rătuirăți
  • rătuiserăți
  • rătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • rătuiesc
(să)
  • rătuiască
  • rătuiau
  • rătui
  • rătuiseră
Intrare: rățui
rățui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: râtui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râtui
  • râtuire
  • râtuit
  • râtuitu‑
  • râtuind
  • râtuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • râtuiește
(să)
  • râtuiască
  • râtuia
  • râtui
  • râtuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • râtuiesc
(să)
  • râtuiască
  • râtuiau
  • râtui
  • râtuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)