Definiția cu ID-ul 1351053:
Arhaisme și regionalisme
rablắu, rablăi, (răblău), s.m. (reg.) Hoț, tâlhar, bandit, fur: „Și fă cât de multe ca să câștig și eu cât mai bine după tine: mai mulți rablăi, mai mulți tâlhari” (Bilțiu, 1999: 395). – Din magh. rabló „bandit” (MDA).