O definiție pentru răsputiță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răspútiță s. f., g.-d. art. răspútiței

Intrare: răsputiță
răsputiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsputiță
  • răsputița
plural
genitiv-dativ singular
  • răsputițe
  • răsputiței
plural
vocativ singular
plural