6 definiții pentru răsfrânsătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răsfrânsătu sf [At: FRÂNCU – CANDREA, M. 132 / Pl: ~ri / E: răsfrânge + -tură] (Rar) 1-2 Răsfrângătură (1-2).

RĂSFRÂNSĂTÚRĂ, răsfrânsături, s. f. (Rar) Răsfrângătură. – Din răsfrâns (= răsfrânt) + suf. -(ă)tură.

RĂSFRÎNSĂTÚRĂ, răsfrînsături, s. f. (Rar) Partea răsfrîntă a unui obiect de îmbrăcăminte. Curelele (opincilor) sînt... înfășurate pe după glezne, pe sub răsfrînsătura cioarecilor. La TDRG.

răsfrînsătúră f., pl. ĭ. Parte răsfrîntă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂSFRÂNSĂTÚRĂ s. v. cută, îndoitură.

răsfrînsătu s. v. CUTĂ. ÎNDOITURĂ.

Intrare: răsfrânsătură
răsfrânsătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsfrânsătu
  • răsfrânsătura
plural
  • răsfrânsături
  • răsfrânsăturile
genitiv-dativ singular
  • răsfrânsături
  • răsfrânsăturii
plural
  • răsfrânsături
  • răsfrânsăturilor
vocativ singular
plural