3 definiții pentru rănitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rănitu sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: răni1 + -tură] (Înv) Rănire1 (1).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂNITÚRĂ s. v. bubă, leziune, plagă, rană.

rănitu s. v. BUBĂ. LEZIUNE. PLAGĂ. RANĂ.

Intrare: rănitură
rănitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rănitu
  • rănitura
plural
  • rănituri
  • răniturile
genitiv-dativ singular
  • rănituri
  • răniturii
plural
  • rănituri
  • răniturilor
vocativ singular
plural