Definiția cu ID-ul 930232:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÎT2, rîturi, s. n. (Regional) Loc șes (de-a lungul unei ape curgătoare) pe care crește iarbă pentru cosit sau pentru pășunat. V. pajiște. Să las lunca cea cu spini Și să nu mai văd pe luncă Lătrînd cînii cum s-aruncă Peste rît. COȘBUC, P. II 167. De lacrămi n-aș băga seamă, Că le șterg cu-a mea năframă, Dar mi-i milă de obraz Că rămîne fript și ars Și rămîne ofilit Ca otava de pe rît, Cîndu-i bună de cosit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 102.