Definiția cu ID-ul 1029840:


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RÎNDUI vb. 1. a aranja, a așeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărți, a întocmi, a ordona, a organiza, a orîndui, a potrivi, a pune, a repartiza, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 2. a (se) alinia, a (se) înșira, a (se) înșirui, a (se) ordona, (înv. și reg.) a (se) șirui. (S-au ~ în tăcere.) 3. a rostui, (pop.) a rosti. (A ~ cele necesare.) 4. a se înșira, a se înșirui, a se perinda, a se succeda, a urma. (Zilele se ~ unele după altele.) 5. a fixa, a hotărî, a institui, a întocmi, a orîndui, a stabili, a statornici, (înv.) a așeza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 6. a hotărî, a lăsa, a orîndui, a statornici. (Așa a ~ Dumnezeu.) 7. a da, a destina, a hărăzi, a hotărî, a meni, a orîndui, a predestina, a sorti, a ursi, (rar) a predetermina, a preursi, (pop.) a noroci, a scrie, a soroci, (înv.) a tocmi, (fig.) a rezerva. (Ce ne-a ~ soarta?)