QUIDDITATE s.f. Concept preluat în filosofia medievală după Aristotel, care desemnează ansamblul factorilor ce condiționează sau determină esența ori forma unui lucru; ansamblul acestor factori. Cf. ENC. ROM., DEX², MDN, NDU, DEXI. – Pronunțat: cvi-di-. – Din lat. med. quidditas, -atis.