QUATTROCENTO s.n. Denumire dată culturii italiene din secolul al XV-lea, care reprezintă perioada umanismului renascentist. Cf. enc. rom., der, m. d. ENC., DN³, V. BREBAN, D. G., DEX², D. ENC., MDN, DOOM², NDU, DEXI. [Autorul] se mișcă lejer și aristocratic din secolul lui Pericle în quattrocento. RL2007, nr. 5 221. – Scris și: cuatrocento. DN³. – Pronunțat: cua-tro-. – Art.: quattrocentoul. – Din it. Quattrocento.