pătrunde (pătrund, pătruns), vb. – 1. A intra, a se băga. – 2. A străbate, a străpunge. – 3. A găuri, a înțepa. – 4. A-și face loc, a-și croi drum, a se face cunoscut. – 5. A scruta, a descoperi. – 6. A impresiona. – Mr. pitrundu, pitrumșu, pitrundere. Lat. pertundĕre (Pușcariu 1290; Candrea-Dens., 1362; REW 6435), cf. it. pertugio „gaură strîmtă”, logud. pertungere „a găuri” (Wagner 112). După părerea abandonată a lui Diez, Gramm., I, 444, din lat. pertrudĕre, cu n ca în mărunt, cărunt. – Der. pătrunzător, adj. (penetrant; perspicace); nepătruns, adj. (impenetrabil).