PĂRĂGINIT, -Ă, părăginiți, -te, adj. în stare de paragină; în ruină, neîngrijit, sălbăticit. Pămînturile noastre din ostrov, așa înguste și netrebnice cum sînt, rămîn cu totul părăginite. GALAN, Z. R. 123. Privește și-n vale, dincoace, în livada părăginită, casa noastră! îi strigă răzășul cel bătrîn. SADOVEANU, O. VII 62. Casa noastră – o grămadă de moloz acoperită de bălării; livada părăginită, fîntîna astupată c-un maldăr de spini. VLAHUȚĂ, O. A. 497.