PĂIȘ, păișuri, s. n. 1. (La sg. cu sens colectiv) Cantitate de paie. Cînd încep plantele a ieși, trebuie ferite de soare punîndu-se păiș... pe geamuri. La TDRG. ◊ Compus: păiș-arămiu = mare plantă erbacee din familia gramineelor, cu florile reunite în spicușoare; crește în pămînturile calcaroase (Festuca porcii). 2. Păiuș (2).