Definiția cu ID-ul 930812:

Explicative DEX

PÎNDĂRI, pîndăi esc, vb. IV. Tranz. (Popular; rar) A face serviciul de pîndar; a păzi; p. ext. a pîndi. Toată ziua iese-n prag Cu firuțu tras în ac, Pîndărind pe cine-i drag. HODOȘ, P. P. 37.