5 definiții pentru pustiicios
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pustiicios, ~oasă a [At: SLAVICI, O. I, 117 / P: ~ti-i~ / Pl: ~oși, ~oase / E: pustii1 + -cios] (Înv) 1 Pustiitor (1). 2 (Pgn) Devastator. 3 Nepopulat.
PUSTIICIOS, -OASĂ, pustiicioși, -oase, adj. (Rar) Pustiu 2. Locul îi părea lui Ghiță străin și pustiicios. SLAVICI, O. I 117.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUSTIICIOS, -OASĂ, pustiicioși, -oase, adj. (Rar) Pustiu2. – Din pustiu2 + suf. -icios.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUSTIICIOS adj. v. deșert, devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, gol, necultivat, nelocuit, nepopulat, nimicitor, pustiitor, pustiu, ruinător, sălbatic, vid.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pustiicios adj. v. DEȘERT. DEVASTATOR. DEZASTRUOS. DISTRUCTIV. DISTRUGĂTOR. GOL. NECULTIVAT. NELOCUIT. NEPOPULAT. NIMICITOR. PUSTIITOR. PUSTIU. RUINĂTOR. SĂLBATIC. VID.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
pustiicios, pustiicioasăadjectiv
-
- Locul îi părea lui Ghiță străin și pustiicios. SLAVICI, O. I 117. DLRLC
-
etimologie:
- pustiu + sufix -icios. DLRM