6 definiții pentru puricar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

puricar [At: KLOPSTOCK, F. 295 / Pl: (1) ~e, (2) ~i / E: purice + -ar cf policar] 1 sn (Atm; pfm) Policar. 2 sm (Trs) Hoț.

PURICAR, puricări, s. m. (Popular) Policar. Pe padina din fundul ogrăzii, dincolo de odăile doamnei, s-a arătat gîdea Ismail Harapu, cercînd tăișul paloșului cu puricarul mînii stîngi. SADOVEANU, N. P. 366.

PURICAR, puricari, s. m. (Pop.) Policar. – Din purica + policar.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

puricar, puricari, s.m. și puricare, s.n. 1. (s.m.; reg.) hoț. 2. (s.n.; pop. și fam.) degetul gros al mâinii; policar.

Intrare: puricar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puricar
  • puricarul
  • puricaru‑
plural
  • puricari
  • puricarii
genitiv-dativ singular
  • puricar
  • puricarului
plural
  • puricari
  • puricarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puricar, puricarisubstantiv masculin

  • 1. popular Policar. DLRLC
    sinonime: policar
    • format_quote Pe padina din fundul ogrăzii, dincolo de odăile doamnei, s-a arătat gîdea Ismail Harapu, cercînd tăișul paloșului cu puricarul mînii stîngi. SADOVEANU, N. P. 366. DLRLC
etimologie:
  • purica + policar DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.