5 definiții pentru punk


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUNK adj. invar. (În sintagmele) Mișcare punk = mișcare muzicală și culturală marginală, cristalizată în anii 1976-1977 în Anglia, dar cu durată mai mare în SUA, caracterizată printr-un spirit iconoclast și rebel. Modă punk = modă tinerească stridentă, extravagantă. [Pr.: pank] – Din engl. punk.

PUNK [PANC] s. m. epavă umană, om ratat, ființă vrednică de plâns. ◊ (adj.) modă ~ = modă tinerească extravagantă. (< amer. punk)

punk s. și adj. (cuv. engl. americ.) ◊ „«Punk» se numeau prostituatele din Anglia secolului XV. În jargon american termenul este o insultă: nenorocit, ratat, stârpitură. Azi își spun «punk» grupurile de tineri americani care se chinuie să imite formațiile Sonesc, Who, Animals. Sunt a patra generație a rock-ului.” Cont. 27 V 77 p. 6. ◊ „Cuvântul «punk» provenit din limba engleză însemna în secolul al XVI-lea vagabond, haimana sau dacă se aplica unei femei, prostituată. În limbajul argotic american este echivalent astăzi cu «epavă umană», «ratat», «putreziciune», «ființă mizerabilă vrednică de plâns». Astăzi fenomenul «punk-rock», care a mocnit mai bine de un deceniu, răbufnește [...] ca un animal sălbatic, în multe din capitalele occidentale.” Sc. 17 VI 77 p. 6. ◊ „Timp de trei zile, la Hanovra (R.F. Germania) au avut loc mai multe ciocniri între grupuri de tineri «punk» [...] și poliție.” Sc. 9 VIII 82 p. 6; v. și Sc. 29 VII 77 p. 6, Cont. 14 X 77 p. 4; v. și hard-rock [pron. panc] (D. Am.)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

punk (angl.) [u pron. a] adj. invar.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PUNK [pank] (< cuv. engl.) subst. Denumire a unei forme de subcultură a tineretului, în special cel din mediile mărginașe din marile orașe, apărută în Marea Britanie la sfârșitul anilor ’70 și caracterizată prin înfățișări și comportamente șocante (părul vopsit în culori stridente, tunsori ciudate, extravagante etc.), muzică agresivă, caracteristică. A reprezentat o consecință a lipsei de perspectivă și a depresiei. ♦ Mișcare muzicală cristalizată în anii 1976-1977 în Marea Britanie (Sex Pistols, Clash, Jam, Damned), marginală, dar rezistând mai mult timp în S.U.A., având în centru spiritul iconoclast și rebel. Reconstruire a unei versiuni moderne a rock-ului, brutală și sălbatică, bazată pe acorduri simple și ritm ambalat.

Intrare: punk
  • pronunție: panc
invariabil (I1)
Surse flexiune: DOR
  • punk