PUITOR, -OARE, puitori, -oare, (1) s. m. și f. (2) s. n. 1. Lucrător tipograf care alimentează cu coli de hîrtie presa de imprimat, împingînd cu mîna coală cu coală. Motorul își revine-n fire și ritmic bate pulsul lui... Roiesc ciocanele pe formă și «puitoarea» sus așteaptă. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 23. 2. (În expr.) Puitor de mine = navă mică de luptă, amenajată pentru transportul și punerea minelor marine.