9 definiții pentru puhă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÚHĂ, puhe, s. f. (Mold.) Bici lung și gros; Harapnic. Un flăcău cu plete, cu pălărie cît roata carului, învîrtea pe deasupra capului o puhă de cînepă și îndemna doi căluți costelivi. SADOVEANU, O. III 522. Surugiu ager, alerg pămîntul Din puha lungă mereu pocnind. ALECSANDRI, T. 51.

PÚHĂ, puhe, s. f. (Reg.) Bici lung și gros; harapnic. – Ucr. puha, pol. puha.

puhă f. Mold. 1. biciu de surugiu: din puha lungă mereu pocnind AL.; de-a puha, un fel de joc copilăresc cu o basma înnodată la un căpătâiu. [Pol. PUHA].

púhă f., pl. e (pol. puha, rut. pugá, rudă cu rom. pocnesc, bufnesc, pufnesc). Est. Bicĭușcă cu care se joacă copiiĭ. Bicĭ lung: mîna caiĭ c’o puhă lungă de cînepă (Sadov. Lumea. Bazar, Iașĭ, 9 Nov. 1924, 1, 1). V. harapnic, pil 2.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÚHĂ s. v. bici, biciușcă.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

púhă (púhe), s. f.1. (Mold.) Biciușcă. – 2. (Trans.) Joc de Ajun. Pol. puha (Cihac, II, 299; Tiktin).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

púhă2, púhe, s.f. (reg.) bucată de pânză răsucită, înnodată la un capăt (sau la ambele) folosită într-un joc de copii: de-a puha.

púhă3, púhe, s.f. (reg.) perucă.

Intrare: puhă
substantiv feminin (F7)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pu
  • puha
plural
  • puhe
  • puhele
genitiv-dativ singular
  • puhe
  • puhei
plural
  • puhe
  • puhelor
vocativ singular
plural