PUERIL, -Ă, puerili, -e, adj. De copil; copilăresc, copilăros, naiv, neserios. Se socotea mosafir, zeflemisind cu strîngeri din umeri un pueril capriciu feminin. C. PETRESCU, C. V. 178. O nepăsare zgomotoasă caracteriza convorbirea colegilor săi: preocupări puerile, o oarecare trivialitate intimă. ZAMFIRESCU, R. 80. ◊ (Adverbial) Nu s-a mărginit, ca un dascăl de școală... la teorii pueril negative. CARAGIALE, N. F. 160. ♦ Eclampsie puerilă v. eclampsie.