3 definiții pentru pudiciție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pudiciție sf [At: GHETIE, R. M. / Pl: ~ii / E: lat pudicitia] (Ltr) 1-2 Pudoare (1-2).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUDICÍȚIE s. v. bună-cuviință, decență, jenă, manieră, pudoare, rușine, sfială.

pudiciție s. v. BUNĂ-CUVIINȚĂ. DECENȚĂ. JENĂ. MANIERĂ. PUDOARE. RUȘINE. SFIALĂ.

Intrare: pudiciție
pudiciție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pudiciție
  • pudiciția
plural
  • pudiciții
  • pudicițiile
genitiv-dativ singular
  • pudiciții
  • pudiciției
plural
  • pudiciții
  • pudicițiilor
vocativ singular
plural