opțiuni

3 definiții pentru puțui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

puțui [At: CV 1950, nr. 11-12, 40 / Pzi: ~esc / E: ger putzen] 1 vt (Buc) A curăța. 2 vt (Spc; c. i. încălțămintea) A lustrui. 3 vt (Reg; spc) A țesăla. 4 vt (Spc; reg) A spoi. 5 vt (Buc; fig) A certa. 6 vt (Buc; fig; pex) A bate. 7 vr (Reg) A se împodobi.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUȚÚI vb. v. admonesta, aranja, certa, dăscăli, dichisi, dojeni, face, ferchezui, găti, împodobi, lustrui, moraliza, mustra, spilcui, văcsui.

puțui vb. v. ADMONESTA. ARANJA. CERTA. DĂSCĂLI. DICHISI. DOJENI. FACE. FERCHEZUI. GĂTI. ÎMPODOBI. LUSTRUI. MORALIZA. MUSTRA. SPILCUI. VĂCSUI.

Intrare: puțui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puțui
  • puțuire
  • puțuit
  • puțuitu‑
  • puțuind
  • puțuindu‑
 singular plural
  • puțuiește
  • puțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • puțuiesc
 (să)
  • puțuiesc
  • puțuiam
  • puțuii
  • puțuisem
a II-a (tu)
  • puțuiești
 (să)
  • puțuiești
  • puțuiai
  • puțuiși
  • puțuiseși
a III-a (el, ea)
  • puțuiește
 (să)
  • puțuiască
  • puțuia
  • puțui
  • puțuise
plural I (noi)
  • puțuim
 (să)
  • puțuim
  • puțuiam
  • puțuirăm
  • puțuiserăm
  • puțuisem
a II-a (voi)
  • puțuiți
 (să)
  • puțuiți
  • puțuiați
  • puțuirăți
  • puțuiserăți
  • puțuiseți
a III-a (ei, ele)
  • puțuiesc
 (să)
  • puțuiască
  • puțuiau
  • puțuiră
  • puțuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)