PSKOV, oraș în NV Federației Ruse, situat pe țărmul SE al lacului Pskov, în zona de confl. a râului Pskov cu Velikaia Reka, la 249 km SV de Sankt-Petersburg; 202,7 mii loc. (2002). Nod de comunicații. Constr. de aparataj electrotehnic și de mașini, ind. textilă (in, cânepă, bumbac), a încălțămintei, alim. și de prelucr. a lemnului. Important centru comercial și meșteșugăresc. Muzeu (1876) cu colecții de icoane, cărți vechi ș.a. Teatru dramatic. Filarmonică. Monumente: Kremlin (sec. 12-17), mănăstirea Mirojski (sec. 12), catedralele Schimbarea la Față (1156) și Sf. Treime (sec. 14, reconstruită în 1682-1699), bisericile Sf. Arhanghel Mihail (1339), lângă oraș, Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1373, reconstruită în 1540), Sf. Gheorghe (1494), Adormirea Maicii Domnului (1521), Ilinsk a fostei mănăstirii omonime (1677), palat (1693-1695) ș.a. Fundat în sec. 9 și menționat documentar în 903 cu numele Pleskov. Sub protecția Novgorodului în sec. 11-12; ocupat de Cavalerii Teutoni în 1240-1242. Între 1348 și 1510 – capitala republicii feudale P., iar în 1510 a fost alipit la statul centralizat rus. Rol important în lupta de apărare împotriva atacurilor livonienilor, polono-lituanienilor și suedezilor.