prăznicar, prăznicare s. n. (Înv. și reg.) 1. Icoană care înfățișează o imagine legată de un anumit eveniment bisericesc sau sărbătoare religioasă; p. ext. catapeteasmă, iconostas. 2. (În forma prăznicer) Carte bisericească conținând slujbele diferitelor sărbători sau praznice. [Var.: prăznicer s. n.] – Din praznic + suf. -ar.