5 definiții pentru pruă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pruă sf [At: KLEIN, D. 408 / Pl: ~ue / E: it prua, fr proue] (Înv) 1-2 Proră (1-2).

PRUĂ, prue, s. f. (Învechit) Provă. Vorbește cu generalul, arătîndu-mi în corabia cealaltă pe un tînăr nalt și frumos, care sta în picioare la pruă și poruncea. GHICA, S. 395.

PRUĂ, prue, s. f. (Înv.) Proră. – Fr. proue.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: pruă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pruă
  • prua
plural
  • prue
  • pruele
genitiv-dativ singular
  • prue
  • pruei
plural
  • prue
  • pruelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pruă, pruesubstantiv feminin

  • 1. învechit Bot, proră. DLRLC
    sinonime: bot proră
    • format_quote Vorbește cu generalul, arătîndu-mi în corabia cealaltă pe un tînăr nalt și frumos, care sta în picioare la pruă și poruncea. GHICA, S. 395. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.