prozos, -oasă adj. (lit.; peior.) Prozaic ◊ „L.T., mai mult dramaturg decât poet, încearcă și el în niște prozoase poeme marea cu degetul.” Săpt. 24 II 84 p. 2. ◊ „Curios lucru, F. nu simte că versul final [...] este prozos și ucide restul.” Săpt. 4 IV 84 p. 2 (din proză + -os)