Definiția cu ID-ul 349823:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROZOPOPÉE ~i f. Procedeu de retorică constând în a pune să vorbească o persoană absentă, defunctă sau un obiect personificat. [G.-D. prozopopeei] /<fr. prosopopée, lat. prosopopoeia