Definiția cu ID-ul 552052:
Enciclopedice
proscomidier, proscomidiere s. n. Nișă, firidă în peretele de nord al altarului, unde se săvârșește proscomidia; jertfelnic mic, proscomidie (2). Simbolizează staulul și ieslea în care s-a născut Mântuitorul. – Din proscomie + suf. -ar.