7 definiții pentru proschinitar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

proschinitar n. 1. mic paraclis; 2. carte de închinăciuni: Proschinitar sau Închinătorul sfintelor locuri de A. Pann (1852). [Gr. mod.].

proschinitár n., pl. e (ngr. proskynitári, loc de pelerinaj, d. proskynó, ador, salut, mă închin). Sec. 18-19. Loc de pelerinaj. Un fel de scaun scund pe care îngenunchezĭ la rugăcĭune. Iconostas. Carte de rugăcĭunĭ și de informațiunĭ despre locurile sfinte: Proschinitar saŭ Închinătoru Sfintelor Locurĭ de Anton Pan (1852).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PROSCHINITÁR s. v. iconostas.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

proschinitár (proschinitáre), s. n. – Iconostas. – Var. proschinitariu. Ngr. προσϰυνητάρι (Tiktin).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

proschinitár, proschinitáre, s.n. (înv.) 1. capelă, mic paraclis. 2. carte de închinăciuni. 3. un fel de pupitru înalt pe care se află o icoană, așezat în centrul bisericii, aproape de altar; iconostas. 4. scăunel pe care se îngenunchează pentru rugăciuni. 5. loc de pelerinaj.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

proschinitár, proschinitare s. n. (Înv.) Piedestal cu patru picioare pe care este așezată icoana sfântului căruia îi este închinată biserica; tetrapod. – Din gr. proskinitarion.

Intrare: proschinitar
proschinitar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proschinitar
  • proschinitarul
  • proschinitaru‑
plural
  • proschinitare
  • proschinitarele
genitiv-dativ singular
  • proschinitar
  • proschinitarului
plural
  • proschinitare
  • proschinitarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)