pronație sf [At: KRETZULESCU, A. 58/23 / Pl: ~ii / E: fr pronation] 1 (Îoc supinație) Mișcare de rotație pe care antebrațul o execută din afară către corp, în jurul axei sale longitudinale. 2 (Înv) Poziție a antebrațului în care jumătatea inferioară a radiusului se află înaintea cubitusului.