2 definiții pentru promucior
Explicative DEX
promucior[1] ssg [At: NOVACOVICIU, C. B. I, 18 / A: nct / E: cf promoroacă] Cer înnorat la asfințit. corectat(ă)
- În DAR (2002) cuv. este accentuat: promucior — LauraGellner
Arhaisme și regionalisme
promucior s.n. sg. (reg.) cerul înnorat la asfințit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: promucior
promucior substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)