O definiție pentru promptor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRÓMPTOR s. n. aparat pe care se succed textele citite de prezentatori în fața unei camere de televiziune, caractere afișate pe primele poziții ale liniei de pe ecranul unui calculator. (< engl. prompter, fr. prompteur)
Intrare: promptor
promptor substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)