8 definiții pentru proimion
Explicative DEX
proimion sn [At: CANTEMIR, IST. 33 / V: proemiu, ~mie sf, ~mios, ~miu, / Pl: ~oane / E: ngr προοίμιον] 1 (Îvr, îf proimiu) Parte introductivă la un discurs. 2 (Înv) Prefață. 3 (Îvr; îf proimiu) Prevestire.
proemiu sn vz proimion
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
proimie sf vz proimion
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
proimios sn vz proimion
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
proimiu sn vz proimion
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
proimion s. n. – Prolog, prefață. Ngr. προήμιον (Gáldi 239). Sec. XVIII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
PROIMION s. v. cuvânt introductiv, cuvânt înainte, introducere, prefață.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
proimion s. v. CUVÎNT INTRODUCTIV. CUVÎNT ÎNAINTE. INTRODUCERE. PREFAȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: proimion
proimion substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
proemiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
proimie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
proimios
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
proimiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)