PROIECTIL, proiectile, s. n. Corp solid aruncat în spațiu de o armă, pentru a lovi o țintă, sau lăsat să cadă asupra unei ținte, pentru a o distruge. V. glonț, ghiulea, obuz. Ordonanțele, pornite de la posturile de roșiori și de la bateriile călărețe din flancul drept, abia cutează să pătrundă sub grindina de proiectile,. ODOBESCU, S. III 593. ◊ Fig. Ca o grindină au răpăit bolovanii peste gard... Cînd v-ați înarmat cu o nouă provizie de proiectile. PAS, Z. I 59.