2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
proface vt [At: ARH. FOLK. III, 60 / Pzi: profac / E: pro-2 + face] (Reg) A face din nou.
prof, -ă s. m. f. (arg. elevilor) Profesor, profesoară ◊ „Uite, eu sunt o fostă «profă», ceea ce, desigur, nu e de natură să te mulțumească.” D. 43/93 p. 2. ◊ „Profu’ de engleză nu este altul decât simpaticul actor, regizor și producător Danny De Vito.” R.l. internaț. 5 VII 95 p. 3; v. și 4 II 95 p. 8; v. și dirig (1979) (din profesor, profesoară prin abreviere; cf. engl., fr., it., germ. colocv. prof; VRC 279; Th. Hristea în R.lit. 26 III 81 p. 8; DFAP 200)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
+profă (fam.) s. f., g.-d. art. profei; pl. profe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Argou
prof, -ă, profi, -e s. m., s. f. (șc.) profesor, profesoară, cadru didactic.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
PROFĂ s. v. profesoară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
proface, profac, vb. III (reg.) a face din nou.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| verb (VT613) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||