PROFITOR, -OARE, profitori, -oare, adj. Care caută să scoată un folos din orice împrejurare (neținînd seamă de interesele altora); care urmărește un folos din munca (sau în dauna) altora; afacerist, speculant. Știe că nu plătește el pentru că n-are bani și situația asta de parazit profitor îl înnebunește. CAMIL PETRESCU, T. II 91. ◊ (Substantivat) Să se întrebe acești ultimi profitori, ce răscumpărare se poate da poporului... pentru osînda în pușcăria seculară a ignoranței. SADOVEANU, E. 55.