Definiția cu ID-ul 505788:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
prodrom (-mi), s. m. – 1. (Înv.) Precursor. – 2. (S. n.) Indispoziție, semn de boală. Ngr. πρόδρομος, sec. XVIII (Gáldi 237), și din fr. prodrome.