Definiția cu ID-ul 36037:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROCURĂ, procuri, s. f. Împuternicire legalizată prin care cineva poate acționa în numele altcuiva; (concr.) act prin care se dă această împuternicire; mandat. – Din germ. Prokura.