procesomanie s. f. Mania de a intenta, nejustificat, procese ◊ „Procesomania nu riscă să rămână în urma noutăților vieții. Doar reclamagiii de rând se mai judecă pentru câte un burlan, un coteț, o chiuvetă ori – relativ mai nou – pentru un loc de parcare.” Sc. 7 III 82 p. 2. ◊ „Procesomania vadimistă [a lui C. Vadim Tudor] continuă. Ultimul pârât: Emil Constantinescu” R.l. 24 VII 93 p. 9 (din procesoman + -ie; DEX-S)