O definiție pentru probiont

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

probiónt s. m.

Intrare: probiont
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • probiont
  • probiontul
  • probiontu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • probiont
  • probiontului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)