PROBABILÍSM (< fr.; {s} lat. probabilis „probabil”) s. n. Doctrină, asociată scepticilor din Academia platonică mijlocie și târzie (Arkesilaos, Carneade), potrivit căreia nu putem avea nici un fel de cunoștințe sigure, dar putem ajunge, la opinii probabile. ♦ Atitudine moral-teologică împărtășită mai cu seamă de iezuiți, potrivit căreia, într-o probleme aproape de nerezolvat, dacă este vorba doar de legalitatea unei acțiuni care este urgentă, agentul moral poate adopta, având libertate de voință, soluția cea mai comodă, ca „probabilă”, în sensul de acceptabilă. ♦ (În cazuistica romano-catolică) Practica de a urma sfatul unei autorități respectate, atunci când nu există o linie de acțiune evident corectă și nici un acord între autorități.