2 definiții pentru proactiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROACTÍV, -Ă, proactívi, -e, adj. (Psih.) Care are efect asupra unui alt lucru. ♦ (Despre inhibiție) Care duce la uitare, care este exercitată cu cunoștințele actuale asupra celor ce urmează să fie recepționate. (cf. fr. proactif)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
proactív adj. m., pl. proactívi; f. sg. proactívă, pl. proactíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: proactiv
proactiv adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)