2 intrări
9 definiții

Explicative DEX

preti2 v vz priti

priteașcă sf [At: CONTEMPORANUL, VI2, 298 / Pl: ? / E: ucr притяшка] (Rar) Orcic care se adaugă la una dintre marginile crucii căruței, pentra a se putea înhăma un al treilea cal în rând cu ceilalți. corectat(ă)

priti vt [At: ANON. CAR. / V: ~tita, preti / Pzi: ~tesc / E: srb pretiti] (Trs; Ban; ccd) 1 A preveni1. 2 (Pex) A sfătui. 3 A porunci.

pritita v vz priti

PRITEAȘCĂ s. f. (Rar) Orcicul care se adaugă la una dintre extremitățile crucii căruței, spre a se putea pune și un al treilea cal. Să-ți dau eu pe breazul mieu să-l pui la priteașcă. CONTEMPORANUL, VIII 298.

PRITEAȘCĂ s. f. (Rar) Orcicul care se adaugă la una dintre extremitățile crucii căruței, spre a se putea înhăma și un al treilea cal.

Sinonime

PRITI vb. v. avertiza, comanda, decide, dispune, fixa, hotărî, informa, înștiința, ordona, porunci, preveni, stabili, statornici.

priti vb. v. AVERTIZA. COMANDA. DECIDE. DISPUNE. FIXA. HOTĂRÎ. INFORMA. ÎNȘTIINȚA. ORDONA. PORUNCI. PREVENI. STABILI. STATORNICI.

Arhaisme și regionalisme

priteașcă s.f. (reg.) fiecare dintre cele două bucăți de lemn prinse de crucea căruței sau a trăsurii, de care se leagă ștreangurile hamului.

Intrare: priteașcă
substantiv feminin (F87)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • priteașcă
  • priteașca
plural — —
genitiv-dativ singular
  • pritești
  • priteștii
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: priti
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • priti
  • pritire
  • pritit
  • prititu‑
  • pritind
  • pritindu‑
singular plural
  • pritește
  • pritiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pritesc
(să)
  • pritesc
  • priteam
  • pritii
  • pritisem
a II-a (tu)
  • pritești
(să)
  • pritești
  • priteai
  • pritiși
  • pritiseși
a III-a (el, ea)
  • pritește
(să)
  • pritească
  • pritea
  • priti
  • pritise
plural I (noi)
  • pritim
(să)
  • pritim
  • priteam
  • pritirăm
  • pritiserăm
  • pritisem
a II-a (voi)
  • pritiți
(să)
  • pritiți
  • priteați
  • pritirăți
  • pritiserăți
  • pritiseți
a III-a (ei, ele)
  • pritesc
(să)
  • pritească
  • priteau
  • pritiră
  • pritiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

priteașcăsubstantiv feminin

  • 1. rar Orcicul care se adaugă la una dintre extremitățile crucii căruței, spre a se putea pune și un al treilea cal. DLRLC
    • format_quote Să-ți dau eu pe breazul mieu să-l pui la priteașcă. CONTEMPORANUL, VIII 298. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.