Definiția cu ID-ul 1350987:
Arhaisme și regionalisme
pristăvíre, pristăviri, s.f. (înv.) Moarte, deces: „…iară după pristăvirea celor vii, anume fii fiilor lor să aibă grija cărții acestea…” (Socolan, 2005: 271; doc. din 1837). – Din pristăvi „a muri”.