2 definiții pentru prinsătură

Explicative DEX

prinsătu sf [At: PAMFILE, J. I, 36 / Pl: ~ri / E: prins + -ătură] (Reg) 1-3 Prindere (67, 75-76).

Arhaisme și regionalisme

prinsătură, prinsături, s.f. (reg.) prinderea adversarului cu o greșeală la jocul de țintar.

Intrare: prinsătură
prinsătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prinsătu
  • prinsătura
plural
  • prinsături
  • prinsăturile
genitiv-dativ singular
  • prinsături
  • prinsăturii
plural
  • prinsături
  • prinsăturilor
vocativ singular
plural