3 definiții pentru primuitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
primuitor, ~oare smf, a [At: LM / V: prem~ / P: ~mu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: primui + -tor] (Reg) 1-2 (Persoană) care primuiește.
premuitor, ~oare a, smf vz primuitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
primuitor, primuitoare, adj., s.m. și f. (reg.) (persoană) care primuiește (brodează, tivește).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: primuitor
primuitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
premuitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)