prifont, prifonturi, s.n. – (reg.) Pâine destinată soldaților, pe front. ♦ „De când plugu l-am lăsat / Pâine caldă n-am mâncat / Fără numai prifont nesărat” (Brediceanu, 1957: 12). – Din magh. profont (MDA) < germ. Proviant „provizii, merinde, serviciu de intendență” (Scriban; Candrea, cf. DER).