Definiția cu ID-ul 935794:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIELNIC, -Ă, prielnici, -e, adj. (Adesea urmat de determinări în dativ sau introduse prin prep. «pentru» sau prin conj. «ca să») Favorabil, avantajos; potrivit, apt. Ziua era prielnică pentru călătorie cu trăsura. SADOVEANU, O. V 3. Plotonul meu... așteaptă un moment prielnic să fugă. CAMIL PETRESCU, U. N. 367. – Pronunțat: pri-el-.