Definiția cu ID-ul 935793:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIDVÓR, pridvoare, s. n. Galerie exterioară, deschisă, cu acoperișul sprijinit pe stîlpi (uneori pe arcade), așezată în partea de dinainte sau de jur împrejur la o clădire; foișor. [Bisericuța] era de lemn și acoperită cu șindrilă... Am șezut la umbră, pe pragul pridvorului. GALACTION O. I 40. După horă ieri ieșiră Toate fetele-n pridvor. COȘBUC, P. II 64. Frunză verde de bujor, La biserică-n pridvor Sta Codreanul frățior Cu butucul de picior. ALECSANDRI, P. P. 90. ♦ Cerdac.