opțiuni
  • info
2 intrări
6 definiții

Explicative DEX

pricini [At: CANTEMIR, I. I. II, 328 / Pzi: ~nesc / E: pricină] (Îrg) 1 vt A pricinui (1). 2 vrr A se certa. 3 vrr A se încăiera. 4 vrr (Spc) A se judeca.

PRICINI, pricinesc, vb. IV. Refl. (Popular) A se certa, a se pune de pricină, a se prici. Băiatul începu a-i spune. cum a venit mamonul și cum, pricinindu-se, l-a omorît. RETEGANUL, la CADE.

PRICINI, pricinesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se certa, a se pune de pricină. – Din pricină.

pricinésc v. tr. (vsl. sîrb. pričiniti, rus. -itĭ, a cauza). Vechĭ. Pricinuĭesc. V. refl. Mă pun de pricină, mă opun.

Sinonime

PRICINI vb. v. cauza, certa, declanșa, determina, dezlănțui, genera, isca, învrăjbi, judeca, naște, pricinui, prilejui, produce, provoca, stârni, supăra.

pricini vb. v. CAUZA. CERTA. DECLANȘA. DETERMINA. DEZLĂNȚUI. GENERA. ISCA. ÎNVRĂJBI. JUDECA. NAȘTE. PRICINUI. PRILEJUI. PRODUCE. PROVOCA. STÎRNI. SUPĂRA.

Intrare: pricinire
pricinire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricinire
  • pricinirea
plural
  • priciniri
  • pricinirile
genitiv-dativ singular
  • priciniri
  • pricinirii
plural
  • priciniri
  • pricinirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: pricini
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pricini
  • pricinire
  • pricinit
  • pricinitu‑
  • pricinind
  • pricinindu‑
 singular plural
  • pricinește
  • priciniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pricinesc
 (să)
  • pricinesc
  • pricineam
  • pricinii
  • pricinisem
a II-a (tu)
  • pricinești
 (să)
  • pricinești
  • pricineai
  • priciniși
  • priciniseși
a III-a (el, ea)
  • pricinește
 (să)
  • pricinească
  • pricinea
  • pricini
  • pricinise
plural I (noi)
  • pricinim
 (să)
  • pricinim
  • pricineam
  • pricinirăm
  • priciniserăm
  • pricinisem
a II-a (voi)
  • priciniți
 (să)
  • priciniți
  • pricineați
  • pricinirăți
  • priciniserăți
  • priciniseți
a III-a (ei, ele)
  • pricinesc
 (să)
  • pricinească
  • pricineau
  • priciniră
  • priciniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pricini, pricinescverb

  • 1. popular A se certa, a se pune de pricină, a se prici. DLRLC
    sinonime: certa prici
    • format_quote Băiatul începu a-i spune... cum a venit mamonul și cum, pricinindu-se, l-a omorît. RETEGANUL, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • pricină DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.