Definiția cu ID-ul 952285:
Regionalisme / arhaisme
pricaz, pricazuri, s.n. – Ordin, poruncă, dispoziție, veste rea, necaz: „O venit pricaz de la Stalin” (Grai. rom., 2000). – Din sl. pricazǔ „poveste, vedenie” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, cf. DER; DEX).
Exemple de pronunție a termenului „pricaz” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1